duminică, 25 martie 2018

Prof. Grigore Gheba: „Am vrut ca elevii să înţeleagă matematică. Să o înţeleagă că pe un exerciţiu al minţii. Şi creierul are nevoie de gimnastică. Altfel, nu asimilezi nimic".

Cu siguranţă, nu există român din generaţia după anul 1950 să nu fi auzit de ilustrul matematician Grigore Gheba, omul despre care se spune că a scos la tablă toţi elevii din ţară, datorită excepţionalei sale culegeri de matematică pentru învăţământul gimnazial.
Au fost vremuri când toţi profesorii de matematică din România îşi desfăşurau orele prin intermediul culegerii, elevii ajungând să fie viseze şi noaptea problemele din culegerea de "Gheba".
„Aşa cum elevii din ziua de astăzi îl <<înjură>> pe Bălăucă, pe vremea noastră elevii îl <<înjurau<< pe Grigore Gheba, pentru excepţionala sa culegere de matematică, carte de căpătâi pentru clasele V-VIII. Generaţii întregi de matematicieni s-au format după culegerea lui, eu fiind unul dintre ei”, ne spune profesorul de matematică focşănean Dănuţ Popoiu.
Matematicianul a fost un personaj fabulos, cu o poveste de viaţă demnă de un scenariu de film. Grigore Gheba s-a născut pe 15 august 1912, în satul Poeniţa din comuna vrânceană Dumitreşti, într-o familie extrem de săracă, cu şapte copii.
De mic copil a avut o predilecţie faţă de această ştiinţă a matematicii, moştenită probabil din familie, unchiul său fiind inspector de matematică şi cel care-i furniza cărţi după care lucra.
SĂRAC, DAR TALENTAT
„Interesantă este povestea cu micul Grigore care până la 12 ani a rezolvat toate problemele de matematică din manuale împrumutate, iar atunci mama sa l-a luat de mână şi l-a dus la un cunoscut liceu din Râmnicu Sărat, unde după cum era îmbrăcat a stârnit hohote de râs printre elevii de aici. Când directorul unităţii l-a întrebat cum se scrie trei milionimi şi a văzut cum micul ţăran a scrijelit la tablă fără ezitare 0,000.003, a rămas impresionat, iar toţi elevii care se umflau de râs până atunci au rămas fără grai, uimiţi de talentul zdrenţărosului”, ne spune istoricul focşănean Florin Dîrdală.
Mai târziu, acesta urmează şcoala de ofiţeri în rezervă de la Bacău, devenind sublocotenent, din această calitate înrolându-se pe front, ca militar al Armatei Române. Grigore Gheba a participat la luptele de la cotul Donului, cea mai tragică operaţiune militară din istoria Armatei Române, unde au murit peste 150.000 de soldaţi. El a scăpat cu viaţă, dar a fost capturat de ruşi şi ţinut prizonier un an.
PRIZONIER LA RUŞI, ÎNDRĂGOSTIT DE MEDICUL CARE I-A SALVAT VIAŢA
Despre acest episod povesteşte în cartea autobiografică „Între viaţă şi moarte”, scrisă înspre finalul vieţii sale.
„În vagonul meu aveam nouă morţi şi, în mijloc, o grămadă mare de excremente. Într-un alt vagon, cei rămaşi în viaţă taiasera fesele morţilor şi le mincaseră. După ce am trecut prin trei lagăre, dintr-un barbat voinic, la 26 de ani, ajunsesem să cântaresc 39 de kilograme. Atunci a apărut îngerul vieţii mele”.
Îngerul descris de matematician era medicul lagărului, o frumoasă rusoaică, blondă cu ochi albaştri, Marusia Anka, care l-a recuperat mai mult mort decât viu dintr-o groapă comună în care l-au aruncat ruşii, gândind că este deja decedad. Între cei doi s-a înfiripat o poveste de dragoste, sfârşită tragic, prin moartea Marusiei, exterminată de sovietici, din cauza idilei, chiar în lagărul în care s-au cunoscut.
Eliberat din lagăr, Gheba s-a înscris apoi în Divizia „Tudor Vladimirescu” şi a luptat împotriva nemţilor. A fost rănit de două ori şi a primit 8 decoraţii, iar la sfârşitul războiului a fost ridicat la rangul de general.
A DAT ADMINISTRAŢIA PE MATEMATICĂ
Anul 1947 îl găseşte instalat pe funcţia de prefect, dar nu rezistă acestei misiuni, întrucât se opune aplicării unor măsuri dictate de regimul comunist.
A fost momentul în care şi-a reevaluat viaţa, înscriindu-se la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o cu brio. A refuzat în permanenţă să se înscrie în Partidul Comunist, fapt care a constituit un impediment în accederea într-o carieră universitară. Chiar din perioada studenţiei a scris cărţi de matematică, în special culegeri cu probleme complexe ce puteau fi rezolvate de acei elevi care stăpâneau bine noţiunile de bază ale algebrei şi geometriei.
"Pasiunea mea pentru matematici m-a subjugat de copil, marcându-mi întreaga existenţă. Ca elev, apoi ca student, iar mai târziu ca profesor, nu m-am împăcat defel cu însuşirea superficială a noţiunilor de matematică, dar mai ales cu modul de prezentare de către profesori, care sigur respectau manualele, neclare si confuze, pline de erori" , scria Grigore Gheba, în cartea "Între viaţă şi moarte".
INTERZIS DIN CAUZA POPULARITĂŢII URIAŞE
În 1975 i s-a interzis să-şi mai publice culegerile, din cauză că devenise prea celebru în propria-i ţară, lucru care i-a deranjat pe şefii partidului comunist. Spune că acest lucru i s-a tras de la Zoe Ceauşescu, care era invidioasă pe popularitatea sa, astfel că pentru o perioadă a rămas fără slujbă şi a trăit din meditaţiile pe care le dădea acasă.
După ce i s-a ridicat interdicţia de a mai publica, la intervenţia unor „tovarăşi de bine”, Grigore Gheba a publicat mai multe culegeri de matematică, succesul lor constând, conform propriilor mărturisiri, prin faptul că a arătat matematica la nivelul de înţelegere al elevilor şi că a putut descoperi greşelile pe care elevii le fac frecvent şi lipsurile pe care le au de la şcoală.
A SCRIS CULEGERI PE ÎNŢELESUL ELEVILOR
Statistica reţine 34 de culegeri scrise de matematician, tirajul acestora ridicându-se la peste şase milioane de exemplare.
„Am vrut ca elevii să înţeleagă matematică. Să o înţeleagă că pe un exerciţiu al minţii. Şi creierul are nevoie de gimnastică. Altfel, nu asimilezi nimic. Asta am învăţat-o de la savantul Moisil, care mi-a fost sfătuitor”, mărturisea Grigore Gheba.
Printre elevele sale s-au numărat Daniela Bartos, fost ministru al sănătăţii şi Ecaterina Andronescu, fost ministru al educaţiei.
Grigore Gheba a murit în anul 2004, la vârsta de 92 de ani, în urma unui atac de cord, pe biroul său de lucru rămânând neterminată o altă culegere.

vineri, 22 mai 2015

Romania Curata - cu ochii pe voi

undefined
 
undefined EXCLUSIV: Rețeaua Frunzăverde. Află cât de extinsă era rețeaua de fiice, fii, gineri și alte neamuri ale șefilor județului Caraș-Severin cu firme abonate la banii publici. 
 
BBC, pe larg despre dezastrul din pădurile României. UE trebuie să-și facă mai multe griji pentru lemnul tăiat ilegal în România, nu doar pentru cel tăiat ilegal în pădurile tropicale. Citește și ce au declarat pentru BBC reprezentanții Comisiei Europene despre scandal și ce sancțiuni riscă România din cauza padurilor tăiate ilegal.
 
undefined Am identificat ”Camionul fantomă” plin cu bușteni, care circula în Vrancea fără plăcuțe cu numărul de înmatriculare. Află de ce nu avea plăcuțe, a cui e firma pentru care transporta lemnul și care este reacția autorităților DUPĂ ce înregistrarea VIDEO a fost făcută publică. 
 
undefined VEZI aici înregistrarea VIDEO care a încins ieri rețelele de socializare, cu camionul încărcat cu lemne care circula pe drumuri publice fără plăcuțele cu numărul de înmatriculare. 
 
undefined Vasile Blaga intră la apă. Citește declarațiile fostului ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, făcute în fața procurorilor și a detectorului de minciuni, despre cine intervenea și controla firma de la care a luat șpagă. 
 
undefined DOUĂ într-o zi: Ginerele lui Vasile Blaga, acuzat de evaziune fiscală. 
 
undefined Mită, în loc de amendă. Vezi cum funcționa sistemul creat de șeful Gărzii de Mediu Mureș pentru a-și încasa șpaga în schimbul acoperirii neregulilor la firmele controlate. 
 
undefined Încă o sentință împotriva Guvernului Ponta, care îl obligă să organizeze alegeri parțiale, locale și guvernamentale. 
 
undefined DEZVĂLUIRI INCENDIARE: Un fost pădurar, care a făcut parte din ”Mafia lemnului”, s-a autodenunțat și mărturisește. ”Am fost plătit de reprezentantul Schweighofer pentru lemnul în plus”. Vezi cu cine împărțea șpaga.
 
undefined Întreabă instituțiile statului ce fac cu banii pe care-i plătești pe taxe și impozite! Folosește aplicația "Ia Statul la întrebări"!
 
Proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG in România
www.eeagrants.org
 
Manifest | Voluntari | Membrii ARC | Prietenii ARC
Alianta pentru o Romanie Curata este o miscare civica deschisa oricaror persoane sau organizatii dispuse sa
promoveze in viata publica principiile bunei guvernari si sa investeasca timp si resurse pentru aplicarea lor.

sâmbătă, 19 iulie 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 85 km.p.
Intravilan: 12,8 km.p.
Extravilan: 72,2 km.p.
Populatie: 5380
Gospodarii: 3900
Nr. locuinte: 3821
Nr. gradinite: 11
Nr. scoli: 12
Nr. licee: 1
Numele localitatilor aflate in administratie:
Dumitreşti, Blidari, Dumitreştii de Sus, Motnău, Siminoc, Trestia, Tinoasa, Lăştuni, Poieniţa, Valea-Mică, Dumitreştii Faţă, Roşcari, Biceştii de Sus, Găloieşti, Biceştii de Jos, Lupoaia
Asezarea geografica:
Comuna Dumitreşti este aşezată pe cursul mediu al râului Râmnicul Sărat, într-o depresiune subcarpatică situată în zona de sud, sud-vest a judeţului Vrancea
Localitatea este aşezată în depresiunea cu acelaşi nume, depresiune intradeluroasă situată în Subcarpaţii de Curbură
În vest este marginită de Dealul Bisoca, în nord-vest de Dealul Roşu şi Dealurile Garbovei. În nord se învecinează cu depresiunea Ramna şi Mera, ceva mai la est cu Dealul Deleanu iar spre sud, la limita judeţului Vrancea cu judeţul Buzău se înaltă Dealul Căpăţânii
Comunele învecinate sunt: Chiojdeni la sud-vest, Gura Calitei în nord, Bordeşti la est şi Buda din judeţul Buzău în sud-est
Comuna se află la o distanţă de 40 km de Focşani şi 30 km de Râmnicul Sărat pe şoselele ce fac legătura
Activitati specifice zonei:
Creşterea animalelor
Pomicultură
Prelucrarea lemnului
Activitati economice principale:
În comuna Dumitreşti funcţionează un numar de aproximativ 40 de agenţi economici cu diverse obiecte de activitate
Datorită amplasării sale geografice, precum şi a condiţiilor din zonă, în comuna Dumitreşti sunt dezvoltate activităţi economice cu următoarele domenii de activitate conform codului CAEN:
- Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor
- Tăierea şi rindeluirea lemnului, impregnarea lemnului
- Silvicultură şi exploatare forestieră
- Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate
- Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor
- Construcţii de clădiri şi lucrări de geniu
- Activităţi veterinare
- Transporturi rutiere de mărfuri
- Fabricarea pâinii, fabricarea produselor proaspete de patiserie
- Transporturi cu taxiuri
- Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule
Obiective turistice:
Biserica Sf. Nicolae - Biceştii de Sus
Biserica Sf. Dumitru - Dumitreştii
Biserica Sf. Vasile - sat Lăştuni
Biserica Sf. Maria - sat Motnău
Evenimente locale:
Zilele Dumitreştiului, 20 iulie
Facilitati oferite investitorilor:
Posibilitatea construirii unui obiectiv economic pe teren public sau privat
Acces la drum naţional
Reţea de alimentare cu apă
Forţă de muncă
Proiecte de investitii:
Canalizare şi staţie de epurare
Modernizare drumuri comunale
Construire sediu primărie
Modernizare stadion